Astăzi, 2 aprilie, de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, Primăria Iași și Universitatea Al.I.Cuza în parteneriat cu Asociația Surâsul Albastru, Fundația Star of Hope și ANCAAR au organizat dezbaterea cu titlul : „Copilul special și societatea. O privire în oglindă: România versus țările UE”. “Societatea este mult mai conştientă de problematica autismului faţă de acum 20 de ani, când am intrat în această lume. Călătoresc în lumea autismului de aproape 20 de ani, zi de zi. Ne pregătim să călătorim mai departe. De multe ori aceste campanii sunt iniţiate tocmai pentru a atrage atenţia că numărul copiilor diagnosticaţi cu autism a crescut de la un an la altul. Dacă acum 20 de ani unul din 155 de copii era diagnosticat cu o tulburare din spectrul autist, acum unul la 44-55 de copii născuţi este diagnosticat cu o tulburare din spectrul cu autism. După atâţia ani de zile de pionerat, de muncă împreună cu autorităţile, decidenţii ONG-urile, noi, părinţii, am reuşit să facem ca autismul să fie recunoscut ca diagnostic, să poată să fie decontat chiar dacă măsurile de decontare sunt la ora actuală de neîndeplinit aproape de cele mai multe centre care efectuează şi furnizează servicii sociale şi terapie pentru copiii cu autism. E important să realizăm astfel de evenimente, să venim împreună şi să vorbim încă o dată şi încă o dată comunităţilor”, a declarat Cristina Nichita, președintele Asociației Surâsul Albastru.
Ca subiecte abordate nu au lipsit noutățile legislative, inclusiv cele privind condițiile de acreditare pe lângă casele județene de sănătate pentru organizațiile prestatoare de servicii sociale în domeniul autismului, respectiv terapia specifică considerată domeniu conex actului medical. “Condiţiile impuse la ora actuală sunt aproape de neîndeplinit de ONG-urile care activează în această zonă. Condiţiile impuse unui centru pentru a se acredita ca furnizor de servicii conexe actului medical sunt mai mult decât imposibile, sunt condiţii pe care 90% din instituţiile de stat nu le au. Oriunde te-ai duce, nu au aceste condiţii. De exemplu, trebuie să ai liftul pentru persoanele cu dizabilităţi. Câte din instituţiile şi centrele statului au astfel de lifturi? Trebuie să ai cinci băi. Chiar dacă s-ar putea ca niciodată să îţi intre pe uşă o persoană în scaun rulant, tu trebuie să ai o baie special amenajată, şi alte două băi pentru cei care vin dinafară, şi alte două băi pentru personal. Adică, într-un spaţiu de 150 de metri pătraţi, unde 41 de copii primesc terapie zi de zi, unde să faci cinci toalete? În ceea ce priveşte sălile de aşteptare ni se cere să avem doi metri de spaţiu pentru fiecare persoană care aşteaptă. Dar părinţii doar ne aduc copiii şi pleacă. Ei sunt bucuroşi că pot beneficia o oră pentru rezolvarea altor probleme, se pot duce să îşi vadă de casă sau chiar de ei. Aceste condiţii sunt foarte greu de îndeplinit.
În plus, avizele de autorizare ISU. Dacă un spaţiu nu are condiţiile impuse de ISU, trebuie să investeşti 25 – 50 – 100.000 de euro pentru a te acredita ISU, deşi tu prestezi un serviciu social. Proprietarii spaţiilor închiriate de noi nu pot să îşi ia astfel de acreditări. Astfel, ne vedem nevoiţi să desfăşurăm activitatea de terapie cu tot ce reuşim să strângem din terapie şi comunitate pe proiecţele, donaţii, sponsorizări, fel de fel iniţiative în care strângem fonduri pentru a ne desfăşura activitatea.
Aceste servicii sociale sunt prestate, în peste 70% din cazuri, de ONG-uri. Atunci când ONG-urile sunt furnizorii tăi de servicii sociale pe care tu ar trebui să le faci în comunitate, atunci trebuie să creezi condiţii. Adică, în momentul în care impui norme, trebuie să creezi condiţii, fie prin PNRR, prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Familiei, autorităţile locale, ne oferi suport, ne ajuţi pentru ca la rândul nostru să ajutăm prin aceste servicii sociale. Autorităţile ar putea, prin proiecte bine definite, să susţină posibilitatea de a aviza şi acredita. Noi nu suntem SRL, noi nu avem profit. Noi prestăm un serviciu în comunitate, creăm locuri de muncă, plătim taxe şi impozite, oferim suport zecilor, sutelor de familii care vin să ia aceste servicii pentru că sunt la un anumit nivel şi au rezultate bune cu copiii lor. E şi interesul autorităţilor ca noi să ne desfăşurăm activitatea şi ca aceste terapii să fie decontate”, a mai subliniat Cristina Nichita.
La dezbaterea dedicată Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului au luat cuvântul Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași, prof.univ.dr. Conțiu Tiberiu Șoitu, decanul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul UAIC, Carmen Ghercă, președinte ANCAAR Filiala iași, Aurora Vatamaniuc, președinte Fundația Star of Hope, Marian Costel Dalban, consilier local, Alina Belu, manager Spitalul de Copii „Sfânta Maria” și alții.