Fondatoarea Asociației Surâsul Albastru, Nichita Cristina vorbește despre experiența ei ca mamă a unui copil cu autism…
„Chiar dacă fiul meu frecventa o grădiniță particulară, Stefan avea să fie filmat, să fiu invitată la ședință, și să mi se spună să îmi iau autistul acasă. Am vorbit în acea seara celor 18 familii, despre Stefan, despre faptul că nu știm încă de unde vine autismul, despre faptul că nu avem încă un diagnostic confirmat și despre faptul că copiii lor nu vor fi cu nimic mai fericiți, dacă din calea lor vor dispărea copiii ca Ștefan, și că ideal ar fi ca noi să ne învățăm copiii de la o vârstă foarte fragedă că există și oameni altfel, și să ne învățăm copiii să accepte diversitatea.
Atunci a fost momentul când am înțeles că voi face totul pentru copii ca Stefan, și pentru familiile care vor veni alături de noi, să ne întrebe cum ne descurcăm.
Indiferent la care vârsta ești, indiferent în care poziție socială ești, indiferent din care curte ieși, noi toți părinții copiilor cu dizabilități, avem nevoie de acceptare, și de fiecare dată când am mers la grădiniță, la școala, imediat după ce doamna profesoară, domnul director prezenta clasa, ceream permisiunea să vorbesc despre Ștefan și fiecăruia le spuneam așa:
>>Buna ziua! Eu sunt mama lu Ștefan, iar Ștefan de astăzi vă va intra nu numai în casă, vă va intra în gând și în inimă, pentru că copiii voștri vor veni acasă și vor vorbi despre Ștefan și afecțiunea lui.
Înainte de toate mergeți și vorbiți părinților, mergeți și vorbiți învățătorilor, pentru că veți câștiga oameni prieteni!
Despre asta este vorba, de a vorbi cu încredere și de a păși cu încredere! Pentru ca nu noi am ales! Fiți onești în mesajul vostru. Cereți ajutorul!”